Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color
Home Revista Semnificatii Articole Bataia: Proscrisul Paradisului!

Bataia: Proscrisul Paradisului!

Dintre toate proverbele romanesti, cel care mi-a displacut intotdeauna a fost “Bataia e rupta din rai!” Pana cand, mai deunazi, i-am inteles de fapt sensul,  mult mai adanc: fiind rupta din rai, bataia a fost proscrisa, si deci nu-si mai are locul acolo!  Si nu si-a avut locul acolo niciodata – doar noi, in marginirea noastra, i-am facut loc printre cele sfinte… distorsionand imaginea Tatalui, si intrebandu-ne cu naivitate – ce n-a mers?
Da, e-adevarat, am impins putin sensul proverbului, ca sa pot ilustra mai bine un subiect atat de important pentru noi toti: educatia copilului si instrumentele cele mai eficiente pe care un parinte le are la indemana. Ce inseamna de fapt bataia – care ii sunt sensurile si care este mesajul pe care il transmitem ca parinti atunci cand recurgem la folosul ei?


Batem – pentru ca putem. Pentru ca avem puterea, forta fizica, si superioritatea morala (in propria noastra definitie!) ca sa o facem. Si pentru ca asa procedeaza si Dumnezeu cu noi: ne mai arde cate o bataie de fiecare data cand… mintim (sau, intentionat sau nu, distorsionam nitel adevarul!); cand furam (timpul altora, reputatia altora), cand calcam promisiunile facute altora, facute Lui, cand invidiem, cand judecam, cand ne luam prerogative dumnezeiesti in impartirea “dreptatii” intr-o parte si-n alta, din… “dragoste” (?!?) Nu?
Hmmm… ochii lor, ai copiilor ne privesc, strabatand drumul greu si intortocheat al inimii: sa nu mai fie oare alta cale? Cand copilul este batut, invata ca (1) parintele este cel puternic; (2) educatia implica bataie; si (3) bataia isi are radacina in dragoste – “te bat pentru ca te iubesc!”. Si implicit invata sa se fereasca, sa se ascunda, sa evite anumite comportamente care pot atrage astfel de pedepse, chiar daca acele comportamente sunt amanate (“nu-i nimic, ma fac eu mare!”) sau sublimate (copilul devine agresiv cu jucariile, cu alti copii, cu sine insusi). Bataia de cele mai multe ori implica un grad de umilinta – copilul simte ca nu are valoare, ca nu are putere, ca depinde de un parinte care pana la urma poate sa il faca sa urmeze anumite reguli, indifferent daca le accepta sau nu. “Pentru ca asa spun eu!” Si controlul este intotdeauna unidirectional: de la parinte (adult) spre copil!

Dr. Kay Kuzma, psiholog si specialist in educatia copilului introduce un concept cu totul diferit de aceasta mentalitate: educarea copilului spre autodisciplina prin dragoste.  Acest concept rastoarna toate adevarurile distorsionate cu care am operat pana acum, si aduce in prim plan responsabilitatea parintelui de a darui, mereu si neconditionat, acea dragoste care construieste caracterul si integritatea morala si sociala a copilului. In acest schimb, parintele stabileste reguli – pe care le explica copilului, in functie de nivelul de intelegere a acestuia; implicand copilul in stabilirea regulilor, la o varsta la care copilul este capabil sa inteleaga procesul de luare a deciziilor. Dar dincolo de aceste reguli, ca si cadru de referinta pentru aceste reguli, dragostea parintelui fata de copil devine elementul esential. Copilului trebuie sa i se dea zilnic ‘doza de dragoste’ care sa-l ajute sa faca fata tuturor factorilor adversi in mod positiv, sanatos. Asa cum Dumnezeu ne da si noua “doza de dragoste” in fiecare dimineata – in rasaritul de soare, in bucuria dusului cald, care ne ajuta sa incepem ziua inviorati, si multumitori, in drumul fara incidente (traficul fluid chiar si la orele de varf ale diminetii), in aroma ceaiului fierbinte, in zambetul celui de langa noi. Atunci cand doza aceasta lipseste, sau este micsorata, copilul, ca si noi, devine frustrat, reactioneaza adesea prin comportamente negative, stridente, ca sa ne aduca aminte ca… nu l-am iubit destul in ziua respectiva. Si nu de putine ori, in loc sa descifram mesajul copiilor, si sa raspundem nevoilor lor, ii repezim, ii pedepsim, ii plesnim. Pentru ca putem.

Da, este mult mai greu sa fim indeajuns de introspectivi si analitici ca sa putem intelege contributia noastra zilnica la comportamentul copiilor nostri, dar nu calea simpla si rapida este cea mai eficienta, cand e vorba de modelarea unui caracter!

Cu ani in urma, in cadrul unei emisiuni radiofonice saptamanale la care contribuiam, o doamna ne-a relatat istoria greu de imaginat a fiicei si nepotelului ei: fiica, stricta, gata sa pedepseasca, folosind biblia ca arma impotriva copilului . Copilul, cuminte, ascultator, oprimat si suferind, dar cu toate acestea, incercand sa-si inteleaga mama… Metodele acestei mame, la vremea aceea mi s-au parut criminale (la fel mi se par si acum!) si probabil rare (asa speram… ). Insa nu de mult am citit un articol adaptat de un  lucrator entuziast al bisericii, recomandand… metode similare: copilul trebuie sa fie dezbracat, si batut, ca sa invete… CE??? Ca persoana care ar trebui sa faca tot ce poate ca sa il ocroteasca de ORICE rau este pana la urma persoana care il umileste, il bate, il jefuieste de valoarea si respectul personal. Pentru ca poate…
Ca urmare a acestei intelegeri gresite a disciplinarii copilului, copiii cresc ajungand sau sa perpetueze aceleasi comportamente (fie fata de partenerii de viata, fie fata de proprii lor copii) sau sa continue un ciclu al victimizarii, pentru ca simt ca nu au nici o valuare, si nu merita cu nici un chip un altfel de tratament. Relatiile devin greu de intretinut, iar dimensiunea spirituala este distorsionata de imaginea unui Dumnezeu care bate, sau deleaga aceasta functie parintilor, condamnandu-I la umilire si abuz  pentru primii 18 ani din viata. Si in lacrimile lor plange Tatal… tatal fiului risipitor, care l-a asteptat nu cu toiagul, ci cu bratele deschise, cu vitelul ingrasat, cu petrecere, cu haina Fiului. Copiii nostri ne sunt dati pentru o vreme, incredintati noua pentru a-i sprijini, pentru a-i modela – nu insa dupa chipul si asteptarile noastre, ci dupa Chipul Lui. Cu capacitatea de a se autodisciplina, de a comunica nedumeririle si dezacordurile, in privinta regulilor si consecintelor incalcarii acestora. Da, e-adevarat, facem greseli, pentru ca suntem imperfecti – si este greu ca parinte sa accepti ca abordarea ta ar putea fi gresita…  Dar una dintre cele mai importante lectii pentru noi, este de a recunoaste ca putem gresi, si de a-i invata pe copiii nostri sa isi ceara iertare, prin puterea exemplului nostru, cerandu-le iertare atunci cand in loc sa ii educam, sa ii ajutam pe ei sa se dezvolte, sa creasca, ne-am rezolvat propriile noastre frustrari… dand vina pe ei. Maturitatea vine impreuna cu umilinta si acceptarea failibilitatii personale. Si daca tot gresim, haideti sa gresim in favoarea dragostei!

 

____________________
 [1]  Versetul biblic “Sa ne luptam cu pacatul pana la sange” era folosit de aceasta mama ca sa justifice bataile pe care le dadea copilului ei…

 

 Dr. Marciana L. Popescu

Comments (7)Add Comment
Bataia
written by bogdan, 04 februarie, 2009
Nu am sa trec peste acest mic sofism: Bataia interzisa, exclusa din rai. Este o interpretarea interesanta dar neadevarat. Ce sa inteleg ca inainte de Adam in rai a existat bataia si ulterior a fost exclusa .... S-a schimbat ceva in metodica Creatorului ??? Nu , expresia apartine tezaurului de vorbe de duh ale natiei a carei limba o vorbim si care exprima un adevar constatat empiric. Cu nuiaua taranul roman isi poate invata odrasla ca nu e bine sa iti furi vecinul, ca trebuie sa dai buna ziua si ca de la o varsta trebuie sa te trezesti cu noaptea in cap si sa te indrepti catre ogor. Altminteri ... azi fura un ou maine un bou ... si ajungi rusinea satului. Asa a facut romanii si nu cred ca nu isi iubeau copii ...

Nu imi place bataia, o detest. Nu suport sa vad ochii copilului cand ridic nuiaua spre el sau mana ridicata spre a se apara. Dar nu pozitia mea fata de bataie e importanta.







Partea a 2-a
written by bogdan, 04 februarie, 2009
partea a 2-a:


...

Metoda educatiei fara bataie ... E simpla ? Nu. e complicata, cere timp, talent, metoda, educatie si autoeducatie, stapainire de sine, din nou timp si iarasi timp. Resurse de care cati parinti nu duc lipsa ? Mai grav decat ca odata la cateva zile, cand argumentele si vorbele nu si-au atins scopul, parintele pune mana pe nuia si da ca sa usture, mai grav decat asta mi se pare: ... abandonul in fata indaradniciei copilului. Copilul in inadradnicia lui "creatoare" e mult mai puternic decat parintele istovit de o zi de munca si strivit de perspectiva pierderii locului de munca, a banilor necesari traiului zilnic si asa mai departe. Avem in ultima vreme tot mai multe, ingrijorator de multe exemple de copii care au castigat lupta cu indulgenta si "dragostea nelimitata" a parintilor lor. Uitati-va in jur si recunoasteti-ii. Ei nu au rusine, teama , nu stiu ce este autoritatea, se razvratesc mereu si mereu pentru ca stiu ca "le merge" ...
...
written by Marciana popescu, 04 februarie, 2009
Bogdan, citeste cu atentie primul paragraf - "si nu si-a avut niciodata locul acolo!"
"Sofismul" este mai degraba o interpretare paradoxala, alegorica a unui proverb romanesc cu care nici eu nu sunt de acord, pentru a crea un cadru in care educatia copilului sa fie discutata in cu totul alti termeni. Da, si eu detest bataia, pentru ca nu este decat un truc ieftin care ne da iluzia ca suntem puternici, si avem totul sub control. Copiii nostri merita mult mai mult!
pt. d-na Marciana P.
written by stefan&, 04 februarie, 2009
Va multumim si va mai asteptam cu articole noi si, de ce nu, la Oameni si Perspective.
excelent articol
written by Marius Dove, 09 februarie, 2009
care ar fi evanghelia pe care un parinte ar putea sa o predea unui copil rebel!? bataia sau educatia!?
Copilul rebel: liderul de maine
written by Marciana popescu, 10 februarie, 2009
Copilul rebel, adica cu o personalitate puternica, este copilul care va lua initiative, se va dezvolta fiind propria sa persoana (neimitand pe altii!) si daca stim cum sa lucram cu personalitatea lui, va stii sa ramana un rebel si atunci cand este supus presiunii grupului de varsta. Ma tem mult mai mult pentru copiii prea supusi, pentru ca acestia tind sa se lase modelati de diversele grupuri din care fac parte, neavand taria sa spuna NU, atunci cand ar trebui... Tendinta noastra este sa luam mereu decizii pentru copiii nostri, pentru a-i feri de probleme/riscuri/tentatii. Insa copilul care isi asuma riscul de a lua propriile decizii, invata de mic responsabilitatea - in masura in care parintii nu se interpun intre el si consecintele deciziilor lor. Pentru un copil rebel, bataia nu este decat un factor in plus contribuind la revolta! Delegarea treptata a responsabilitatii de la parinte la copil, il va ajuta sa isi dezvolte personalitatea de lider, si sa infloreasca!
Fiecare copil are ingerul lui: MAMA
written by Mihaela, 23 februarie, 2009
Marciana,

Felicitari pentru articol, stii ca sunt cu totul de acord cu cele scrise de tine, dar ca o concluzie, am sa-ti spun ceva, ceva ce m-a marcat atat de mult incat n-o sa uit niciodata.
Cand am deschis Messengerul ieri, (eram pe drum, departe de Ingrid, fetita mea), am gasit scris la "share a status message..." in dreptul ID-ului ei, urmatorul mesaj:" Fiecare copil are ingerul lui: MAMA."

Write comment
smaller | bigger

busy
 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Vrei sa fii editor

Sample image

Dacă vrei să fii, mai mult decât consumator, trimite la adresa contact(At)majesty.ro. o selectie de lucrări (poezie sau proza scurtă), o fotografie, şi câteva date biografice.

Noi vom prezenta prin câteva observaţii critice pachetul propus de tine şi vom mai acoperi astfel cu frumos nişte gropi din sufletele celor ce caută mai adânc.