Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color

A astepta vs a sari randul

Am plecat dintr-o capitala europeana care se plange de cel putin cateva ori pe zi de trafic si am ajuns intr-un oras de 10 ori mai mic decat Bucurestiul in care se circula bine, dar tot exista cozi de masini. Biroul meu este intr-o cladire pe un bulevard central, de la mine pana la prima intersectie semaforizata sunt circa 500m, dar tot se intampla ca sirul de masini sa ajunga pana in fata ferestrei mele. Insa nu am vazut aici niciodata ceva ce se intampla des acasa, si anume ca un sofer grabit sa taie linia continua ca sa ajunga in fata.

Fara indoiala ca soferii urasc atunci cand li se intampla asta si pe buna dreptate. Oricine detesta trisorii. Oricine ii invidiaza pe cei care aleg calea scurta. Oricine stie ca un asemenea sofer agresiv, chiar daca a ajuns in prima instanta in fata multora, va fi nevoit la un moment dat sa astepte ca cineva sa dea dovada de milostenie si sa il lase sa reintre in rand. Exista unii care incep sa fiarba de manie cand vad ca sunt depasiti. Unii, putini, sunt revoltati de neobrazare, ii deranjeaza ca nu se respecta regulile. Altii sunt maniosi pentru ca nu au avut curajul ori nebunia celor pe care ii injura si prin urmare nu au riscat ca sa ajunga mai sus, mai in fata. Si altii sunt maniosi pentru ca ar vrea sa fie in locul soferului care ar trebui sa arate clementa doar pentru a-i arata ca nu exista mila pentru calcatorii de lege.

Prea des suntem cei care mergem pe acelasi drum pe care merg si ceilalti si credem ca daca am avea ocazia, am fi in stare sa facem ce fac si altii. Si credem ca altii nu merita sa intre in rand, chiar daca pana atunci au mers in paralel cu turma. Si mai credem si ca unii nu merita a doua (sau a noua) sansa. Sau uneori credem ca putem face orice, sa o apucam pe orice cale, sa cotim oricand dorim si ca exista mereu sansa sa ne intoarcem la drumul drept. Indiferent cum gandim, avem dreptate si nu avem in egala masura.

Stim ce putem sa facem. Stim ce avem voie sa facem. Stim si ce nu avem voie. Incalcam regulile cu buna stiinta si le respectam de nevoie cand nu avem alta cale de a face dupa propriile impulsuri. Ce bine ca nu mereu in viata inchidem porti, ci uneori mai si deschidem – si asta este un act moral. Ce bine ca ne dam seama ca e mai bine sa fim bunavoitori decat rigizi, ca e mai bine sa iertam si sa asternem un covor de matase peste gropile si sparturile din viata noastra si sa mergem mai departe. Ce bine ca ne dam seama – chiar daca nu mereu, dar de cele mai multe ori – ca ne e mai bine pe alt drum si ca mai avem vreme sa schimbam banda. Si ce bine ca Dumnezeu ne da voie sa facem intoarceri in loc. La cat mai multe decizii corecte care sa duca spre drumul cel bun!

 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Login