In prima sa conferinta de presa de la Casa Alba, Barack Obama a anuntat cu sobrietate ca “petrecerea s-a terminat” pentru americanii dornici sa cheltuiasca. Folosind termeni apocaliptici, Obama a incercat sa-si vanda planul de salvare a economiei americane, in valoare de peste 800 de miliarde de dolari. Strategia sa, bazata pe stimularea artificiala a consumului, are toate sansele sa esueze.
Economia americana este in cadere libera. Rata somajului a ajuns la 7,6% in ianuarie, cel mai inalt nivel inregistrat din 1992 incoace. Numai luna trecuta 600.000 de americani si-au pierdut slujbele, ceea ce echivaleaza cu intrarea in somaj a tuturor locuitorilor din statul Meine. “Daca esuam sa actionam, criza s-ar putea transforma in catastrofa”, a spus el in fata celor peste 160 de jurnalisti din East Room. “Este cea mai mare criza de la Marea Depresiune, am pierdut 6.000.000 de locuri de munca”, a continuat el. Interventia sa a fost un contraatac bine pregatit la campania dusa de republicani impotriva planului sau, pe care i-a acuzat ca nu doresc o interventie a statului in economie. “Guvernul federal este singura entitate care mai are resurse pentru a readuce economia noastra la viata”, a pledat Obama. Acesta a spus ca se asteapta ca planul sa dea rezultate, dar nu neaparat anul acesta. Intr-o versiune usor diferita de cea adoptata de Camera Reprezentantilor, pachetul de stimulente economice de 838 de miliarde de dolari urma sa fie supus la vot in Senat, in cursul zilei de ieri.
In esenta, planul se bazeaza pe stimularea anumitor sectoare, precum cel imobiliar sau auto, prin reducerea sau eliminarea unor taxe. Rezultatele acestei strategii sunt incerte, stimularea artificiala a consumului fiind chiar una din cauzele actualei crize care s-a propagat in intreaga lume. De exemplu, in varianta planului aflata la Senat, 11 miliarde, din totalul de 827, vor fi destinate deducerii de taxe la cumpararea automobilelor. Nu se stie cati oameni vor fi atrasi de noile conditii de pe piata auto, deja suprasaturata de stimulentele dealerilor. De asemenea, o reducere a impozitarii prin creditare de 15.000 de dolari la casele achizitionate din acest an va costa statul 35 de miliarde de doalari, putand fi considerata o risipa. Nefiind limitata la cei care-si cumpara pentru prima data casa, masura nu va reusi sa reduca ofertele imobiliare umflate: proaspetii proprietari de case le vor vinde pentru a beneficia de noile reduceri.
Balaurul din registrele bancilor, scos la lumina
Presedintele a refuzat sa dea detalii despre un alt plan, cel de salvare a sectorului financiar, care urma sa fie prezentat de secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. Administratia Bush a cheltuit deja jumatate din cele 700 de miliarde de dolari destinati salvarii Wall Streetului. Chiar si democratii au admis ca este nevoie de mult mai mult decat cele 350 de miliarde ramase pentru a restuara increderea in sistemul financiar. Cifrele sunt astronomice. Congresmenii sunt de parerea ca este nevoie de o infuzie in fondurile publice si private de 1,5 trilioane de dolari. Obama a recunoscut ca nimeni nu stie in acest moment ce zace in registrele bancilor si ca acestea trebuie deschise pentru a reinstaura increderea. Fiecare institutie financiara va trebui sa raporteze cum a folosit fondurile primite.
Iranul vrea discutii pe picior de egalitate
Dupa ce i-a acuzat “pe baietii care au dublat datoria publica a SUA”, Obama s-a detasat nu numai de politicile economice ale administratiei Bush. Noul lider american a spus ca administratia sa cauta oportunitati pentru a angaja discutii directe cu Iranul. “Totodata, acum este timpul ca Iranul sa trimita semnale ca vrea sa se comporte altfel”, a subliniat Obama. Oferta a fost facuta chiar in momentul in care la Teheran evenimentele care marcheaza 30 de ani la Revolutia Islamica au atins apogeul. Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad i-a raspuns omologului sau american ca este gata de discutii, dar pornind de pe pozitii de “egalitate”. “Poporul iranian este gata de dialog, dar intr-un climat de egalitate si respect mutual”, a spus Ahmadinejad.
Sursa: Gardianul
