Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color
Home Stiri IT Cum arăta şi funcţiona primul calculator din România

Cum arăta şi funcţiona primul calculator din România

Primul computer realizat în mediul universitar din România a fost construit în 1961, la Timişoara, în cadrul Institutului Politehnic. Computerul MECIPT-1 este primul calculator cu care s-a realizat o traducere din engleză în română, dar şi cel cu care s-a proiectat cupola Romexpo din Bucureşti.


A trecut o jumătate de secol de la marea invenţie de la Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara. Computerul MECIPT-1 (Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timişoara) a fost construit între 1959 şi 1961 de matematicianul Iosif Kaufmann şi de vărul său, inginerul Wilhelm Lowenfeld, de la Facultatea de Electronică. La ultima fază a participat şi studentul Vasile Baltac, care a fost apoi primul inginer angajat la Centrul de Calcul al Institutului Politehnic din Timişoara.
Multitouch, masa-calculator

MECIPT-1 a fost primul computer conceput şi realizat într-o universitate din România şi, totodată, primul computer alfanumeric, ceea ce înseamnă că putea să prelucreze în premieră şi texte. A fost realizat la scurt timp de la primul calculator din România, CIFA (1957), de la Institutul de Fizică Atomică din Capitală.
„MECIPT-1 reprezenta un jalon de seamă în istoria tehnicii de calcul din ţara noastră. A fost pentru noi ca o aprindere de chibrit în beznă. A permis ca lumea să înveţe pe calculator în mediul universitar. A apărut prima specializare de calculatoare la o universitate din România. Apoi a fost prima secţie, iar mai târziu a apărut şi Facultatea de Electronică şi Calculatoare. Eu am făcut primul meu program de calculator pe MECIPT-1, în 1966. Eram student în anul patru", a spus Horia Gligor, care face parte din prima generaţie de absolvenţi ai Facultăţii de Electronică şi Calculatoare din Timişoara.

Prima traducere din limba engleză

În 1962 a realizat prima traducere din limba engleză în limba română făcută de o maşină. „Dumneavoastră explicaţi dezvoltarea ştiinţei şi noi ajutăm la descrierea exemplelor", a fost fraza tradusă. Atunci însemna un lucru mare, acum însă este ceva extrem de banal.

MECIPT-1 s-a folosit în diverse proiecte industriale. Cu el s-a proiectat Barajul Vidraru, din judeţul Argeş. Dacă ar fi fost făcute manual, aceste calcule ar fi necesitat aproximativ nouă luni. Cu MECIPT-1 au fost terminate în 18 zile. De asemenea, tot cu ajutorul lui a fost proiectată şi cupola pavilionului expoziţional din Bucureşti (actualul Romexpo), căzută în 1960, s-a redimensionat reţeaua de apă din Arad, s-a automatizat producţia la Fabrica de Bere din Timişoara şi s-au proiectat o mulţime de clădiri din oraşul de pe Bega şi din ţară.

Unele programe durau zile întregi

Viorel Coifan a făcut şi o comparaţie inedită: pentru a stoca o memorie de 16 Giga bits, care încape azi pe un memory stick ce poate fi ţinut în buzunar, în era MECIPT-1 ar fi fost nevoie de o maşinărie-gigant, care ar fi ocupat câteva clădiri de patru etaje. Viteza de procesare a calculatorului făcea ca unele programe să dureze ore întregi şi chiar zile. Lucra cu 50 de operaţii pe secundă, iar instrucţiunile erau formate din 15 cifre binare. Programele se introduceau cu bandă perforată. Pe post de imprimantă funcţiona o maşină de scris obişnuită, deasupra tastelor fiind montate nişte relee sub forma unor bastonaşe. „Despre performanţele calculatorului MECIP faţă de primul calculator din ţară CIFA nu are rost să facem comparaţii. E ca şi cum ai zice acum despre avionul lui Traian Vuia că s-a ridicat un metru sau la 15 metri de la sol", a mai spus Horia Gligor.  
În 1963 a fost lansat calculatorul MECIPT-2, cu care s-a lucrat 22 de ani, în cadrul Institutului de Proiectări, iar în 1965 MECIPT-3, folosit în armată, cu care viteza de calcul a crescut substanţial. „Atunci a fost ceva extraordinar. România a fost a şasea ţară din Europa care a construit un calculator. El nu a fost însă produs în serie, ci era mai mult experimental. România nu a mai făcut apoi faţă dezvoltării", a mai spus Viorel Coifan. Pe blogul său, Vasile Baltac, care acum este preşedinte al Consiliului European de Informatică de la Bruxelles, consemnează: „O primă recunoaştere pentru mine a fost în 1966, când faimoasa Cambridge University din Anglia, la care am fost înscris, la un program pre-doctoral mi-a comunicat că-mi recunoaşte studiile universitare de la Institutul Politehnic Timişoara."
Creatorul MECIPT -1 Iosif Kaufmann s-a stins din viaţă în 2004, iar Wilhelm Lowenfeld trăieşte în Germania. Cei doi au fost decoraţi de preşedintele ţării în 2003 cu cel mai înalt grad - Steaua României în grad de Cavaler -, pentru contribuţia lor.

 


Adăpostit la Muzeul Banatului
Profesorul Horia Gligor, sprijinit de fostul director de la Alcatel, Dan Bedros, au făcut demersurile ca MECIPT-1 să ajungă în Muzeul Banatului. „Marea problemă este că în Timişoara şi în Banat lipseşte un muzeu al tehnicii. E o situaţie idioată. MECIPT-1 a fost până acum adăpostit de Muzeul Banatului", a mai spus Gligor.La 25 martie, la Timişoara se vor organiza o serie de evenimente care marchează 50 de ani de la naşterea MECIPT-ului, la care vor fi prezenţi toţi cei care au lucrat cândva cu primul calculator din mediul universitar din România.

La ce folosea primul computer din lume

Primul calculator din lume fost realizat în America, în 1945, pentru aplicaţii militare. Acel calculator era cât o clădire întreagă şi avea de calculat comanda unui tun care trebuia să doboare un avion. Radarul trimitea informaţia la calculator, care trebuia să stabilească unghiul tunului, unde şi când să pornească proiectilul pentru ca avionul să fie doborât. Tema de casă a şi fost rezolvată cu succes!

În 1950, cei de la IBM încă spuneau că nu vor fi realizate mai mult de cinci calculatoare în lume. Primul calculator din România a fost realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti şi se numea CIFA. Acesta a fost proiectat în 1957 de Victor Toma şi a fost folosit doar pentru proiectările respectivului institut.
Miile de angajaţi de la Siemens, Alcatel, Continental sau alte firme care lucrează cu softuri au angajaţi şcoliţi de profesorii care au învăţat meserie pe MECIPT-1. „România a fost a şasea ţară din Europa care a construit un computer. MECIPT-1 era alcătuit din 2.000 de tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori şi rezistenţe, 30 de kilometri de fire şi 100.000 de lipituri. În total consuma circa 10 kW pe oră. Memoria era pe un tambur magnetic, primit ca donaţie din Ungaria, iar capacitatea de memorare era de 1.024 de adrese", a spus Viorel Coifan, unul dintre cercetătorii ştiinţifici de la Facultatea de Electronică.

„Străbunicul" de la Timişoara ocupa o întreagă încăpere a Institutului Politehnic din Timişoara şi era format din patru panouri înalte de doi metri. Toată instalaţia cântărea aproximativ 500 de kilograme. „Calculatorul producea o căldură foarte mare, iar cei care lucrau pe el erau îmbrăcaţi sumar pentru că transpirau. Erau peste 40 de grade Celsius în acea încăpere, iar când pornea maşinăria, se zguduia toată clădirea, întrucât era foarte zgomotoasă", a povestit Horia Gligor. Comparativ cu primul calculator românesc CIFA-1, MECIPT-1 avea o memorie de patru ori mai mare.
"Calculatorul producea o căldură foarte mare, iar cei care lucrau pe el erau îmbrăcaţi sumar pentru că transpirau. Erau peste 40 de grade Celsius în acea încăpere."

sursa:www.adevarul.ro

Comments (0)Add Comment

Write comment
smaller | bigger

busy
 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Vrei sa fii editor

Sample image

Dacă vrei să fii, mai mult decât consumator, trimite la adresa contact(At)majesty.ro. o selectie de lucrări (poezie sau proza scurtă), o fotografie, şi câteva date biografice.

Noi vom prezenta prin câteva observaţii critice pachetul propus de tine şi vom mai acoperi astfel cu frumos nişte gropi din sufletele celor ce caută mai adânc.