Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color

IMPRESII de HAIR STYLIST

-Alo?
-Da?
-La 9, e liber?
-Perfect!
M-am încălţat mai mult în tramvai, de teamă să nu întârzii cumva.
-Ce-ai mai făcut de când nu ne-am văzut? (Pe când să răspund).....
-Şi, cum să fie? (Pe când să răspund):...
-Cât mai ciudat, nu? (Pe când să răspund):
-45 de lei, dar pentru tine...30.
-Mulţumesc!
-Cu plăcere, şi te mai aştept!
...........................................................
Ieşind în aerul rece de afară m-am privit în vitrina primului magazin  şi-n  gând, mi-am zis: Şocant!...dar, e obligatoriu să-ţi placă, Paula!
Acelaşi tramvai, însă acum două doamne aşezate pe scaunele din faţa mea, îşi exprimau mirarea cu ajutorul mâinii drepte, şi cu simplul: „Doamne fereşte” atenţionându-mă că n-au uitat vechiul obicei creştinesc...
Ajunsă acasă eram deja imună la toate comentariile de genul: „Uite-o pe aia cum arată”!..”E penibilă”... ş.a.m.d...
Testul părinţilor a fost un adevărat rateu dar mie, trebuia să îmi placă.. chiar dacă: În partea dreaptă părul îmi acoperea complet umărul, pe când în stânga, porţiunea aceea de cap semăna perfect cu obrazul domnului Moromete, proaspăt bărbierit cu briciul, la frizeria din centrul satului.
În ziua următoare, sâmbătă am reuşit să-mi cunosc „prietenii adevăraţi”...Şi, vai câţi aveam..
Îi recunoşteai după frază: „Cât de bine îţi stă”!...”Să te mai tunzi aşa”!...
La numai o săptămână, ajungând din nou pe strada Independenţei, la biserica pe care o frecventam am realizat că acolo se afla „sora mea geamană”..Şi, se numea Oana.
Nu-mi amintesc să îmi fi spus ca îmi stă bine, să mă fi sfătuit să mă mai tund aşa şi nici măcar nu-mi amintesc să o fi salutat cu o săptămână în urmă..
Zadarnic încercam  să îmi ascund faţa de ruşine acum, pentru că partea stângă ar fi rămas oricum descoperită...
M-am aşezat lângă ea, şi-am aflat că n-a avut curajul până nu demult s-adopte acestă frizură..
................................................................................
Au trecut ani de atunci. Între timp m-am tuns de zece ori poate, iar de fiecare dată e la fel.
-Cum să fie? (Pe când să răspund):...
-Cât mai ciudat, nu?
-Ştii....(Pe când să răspund):
-Cum? Nu te lasă ai tăi? Dar ce-are religia cu părul? Astea-s reguli tâmpite !
(Pe când să răspund):
-Păcat! Ţie să-ţi placă şi din cauza lor, să nu poţi!...
-45 de lei  pentru tine....
.....................................................................
Oricât aş plăti azi pentru un tuns, n-aş putea să acopăr ruşinea de-atunci, să o fac să înţeleagă pe prietena mea frizeriţa, că nu religia e  hairstylist-u meu.
Oriunde aş căuta-o în clădirea de pe Independenţei pe Oana, nu m-aş mai întâlnii cu ea.
Bănuiesc că are părul lung acum, dar nu ştiu dacă se simte bine. Nu ştiu unde stă şi nici ce mănâncă...
Oare de ce realizăm prea târziu că fiecare gest poate fi un pas în faţă sau 5 înapoi pentru cei din jurul nostru..?

 Am descoperit de curând, că : Frizerul, sunt eu... Frizerul, eşti tu!
 Şi nimeni altul...!

Să nu-ţi fie ruşine cu „meseria ta”....!
 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Login